Reflecții testamentare  

Nu știu ce va rămâne după minelast-will-and-tetament-in-yucatan-mexico

Când voi dormi în recele sicriu

Iar de voi apuca ziua de mâine

În scrisul meu, acolo voi fi viu

 

De vreți să mă cătați în continuare

Nu are rost, mai bine să stați calmi

Că plănuiesc demult o evadare

Să-mi liniștească obosiții ani

 

Sunt tânăr, dar bătrân mă simt la suflet

M-am săturat de-atât călătorit

În viața mea nu am găsit o gară

Și liniștea deloc n-a poposit

 

Dar ce vă las sunt vorbe pe hârtie

Ce au fost scrise-n singulare nopți

Poate prea prost și fără dibăcie

Sunt lozurile ce le-am tras la sorți

 

Și acest joc de nenoroc și ciumă

Atât de strâns m-a prins la pieptul lui

De nu mai pot privi în a mea urmă

Ca să mă scald în ochii tăi căprui

 

Și îmbăiat de tragice suspine

Ca pruncul ne-nțărcat acum alerg

La sânul unde-am supt amărăciune

Spre mâna ce m-a învățat să merg

 

Copil am fost și nu pot să mă satur

De vremea bună când puteam zbura

Și-acuma când mă simt ceva mai matur

Nu știu ce-n urmă voi putea lăsa

 

Că avuțiile mi-au fost pierdute

Și-ascunzători să știți nu sunt pe hărți

Dar viața un cuțit demult ascute

Să îmi tranșeze trupul în bucăți

 

Acestea vor rămâne după mine

Împrăștiate-n cele patru zări

Iar dacă uneia îi va fi bine

Le va chema pe restul de prin mări

 

Și-acest ritual de mare-mpreunare

Îmi va jertfi toate durerile

Și nu voi mai privi cu disperare

În urma mea toate uitările

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s