Potop nefiresc

Și plouă, plouă cu iluziicurcubeu-ploaie-apa

În lumea plină de confuzii

N-avem cu noi nici-o umbrelă

Doar nori în rol de santinelă

 

Și plouă cu doruri de frunte

Care coboară de la munte

Suntem udați doar de speranță

Că norii sunt în transhumanță

 

Și plouă fără încetare

Și se va naște înc-o mare

Ce va aduce sub umbrelă

Un curcubeu din acuarelă

 

Și inundați de culori și apă

Potopul poate să înceapă

În dimineți cu multă rouă

Când zorii toți ar vrea să plouă.

 

Și-atunci noi vom tocmi o barcă

Ca Noe ce-a făcut o arcă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s