Epidemie

Viață, cerne-mi doar luceferi477072_p

Că îmi este dor de ea

Să ne ții pe ambii teferi

Poate ne vom revedea

 

Că s-a dus atâta vreme

De când nu ne-am mai văzut

Dar aștept să ne mai cheme

Glasul de la început

 

Cei șoptea în ceas de taină

Inimii cu glas duios

Că dragostea e o rană

Că pătrunde pân’ la os

 

Și îmbolnăvit de dânsa

Nu te mai poți vindeca

Și de rănile ei plâns-a

Și-alte inimi ca a mea

 

Și cu o epidemie

Provocată doar de ea

Poți îmbolnăvi o mie

Poți răni toată lumea

 

Dar așa îmi rog eu soarta

Dacă  m-a îmbolnăvit

Să mă lase-n a mea lume

Singurul îndrăgostit

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s