Răspunsul unui Taxime…trist, smerit

Eu cred că Dumnezeu nu mai preferă lemnulhttp-tourist-bz-it-docsite-imagerendercache-aspx-1-2-asfile-0-id-b9b1a4701c53513e235550d9139e0e76-w-291-h-ext-291

Sătul este de cuie, nu mai vrea răstigniri

Dar cei care iubesc de-atâți ani fenomenul

Îl mai condamn-o dată la grele pătimiri

 

Eu cred că Dumnezeu sărutul nu-l preferă

Obrazul lui lovit ne-nvață ce-i smeritul

Dar, noi, nu observăm, suntem din altă eră

Care urăște mult, preferă biciuitul

 

Eu cred că Dumnezeu nu vrea pedeapsa crudă

Pe care astăzi, noi, I-o dăm pentru vecie

Ca un popor de lași, rudenii cu o Iudă

Ce-și vinde conștiința doar pe datorie

 

Eu cred că Dumnezeu preferă să trăiască

În inimile noastre, pe-o tâmplă-n biserici

El cată în cămara de lut, pământească

De o găsește goală, noi,  devenim mai mici

 

Ca un Părinte bun, El, va venii spre seară

La ceas de rugăciune, El, va intra tacit

Deasupra pletei Lui, doar îngerii mai zboară

Că Dumnezeu rămas-a Taxime…trist, smerit

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s