Întuneric

Copacule bătrân umbrești a vieții anicrengi_umbre2

Și tâmplă nu mi-o lași în soare să pătrundă

O pui sub scuturi de stejari și de castani

Lumina lui la mine să n-ajungă

 

Conduci războaie cu veșnica lumină

Ce vrea să strălucească în an numai o lună

Departe o trimiți și nu o lași să vină

Să-mi spună seara numai noapte bună

 

Copacule călit de beșchii și topoare

Te rog coboară-ți ramul fața să mi-o aline

Nu vreau ca pădurarii să mi te doboare

Și să te lase singur în tragice ruine.

 

Atât eu iți cer să strângi a ta coroană

S-o împletești cu raze care ne vin din soare

Că ea ne va fi mamă, cucernică icoană

Pe care o sărut ‘nainte de culcare

 

Iar când voi adormi aprind o lumânare

Și-o candelă furată din cer de pe la stele

De-o fi să ne mai dăm o ultimă suflare

La miezul nopții vor boci doar iele.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s