Soartă de cerb…

Se strâng cerbii în veșnicia nopțiiImage

Robiți de hăitașii ce rod din zgură

Obosiți blestemă povara sorții

Cu aburul ce le iese din gură.

 

Și adunați sub sora boreală

În coarne li se flutură vazduhul

O stea veghează c-o lumină clară

Să le încălzească și lor duhul.

 

 Maiestățile pășesc covorul ierbii

Răniți de-ntuneric și puțina lumină

Foșnet de fag ne spune așa-s cerbii

Ce se ascund în propria inimă.

 

Și într-un joc în care cad pradă

În front îi veghează doar moartea

În agonia unui marș de paradă

Pe ei se năruie captivitatea.

 

Zăbreaua mânjită de cheaguri de sânge

Vede necazul cuprins într-un verb

Nu știi de poți râde sau plânge

Oare poți fi și tu un astăzi

un cerb ?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s