Cei uitați…

ImageSe-ntorc poeții noștri în mormânt

Nu sunt uciși în ceruri de-a lor zbor

Nu vor să mânce, să guste din pământ

Poeții noștri totuși astăzi mor.

 

Iar versul lor dospit în călimară

Pictează lacrimi pe sfânt iconostas

De-i vei vedea privindu-te de-afară

Primește-i și le fă un parastas

 

Și-n candela cuvântului ce luminează

Făptura omenească ce a uitat poeții

Turnați un vers să țină pân’ amiază

Portretul lor va colora pereții.

 

Și-ndoliați de tragica uitare

Vom înălța irmos de iertăciune

Vom plânge și vom îneca o mare

Acoperindu-ne cu-n munte de tăciune.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s