Vis în tăcere

 

În odaie parfumul toamnei nu pătrunde

Dar simt dulceața fagului de miere

Nici foșnetul de ram acum nu se-aude

Privindu-ne în doi, restul ni-i tăcere.

Fotoliile asprite de șederea mută

Ne-nalță duhul pe nori cei de sus

Tăcerea și cu visul prind de se sărută

Mă cauți să-mi vorbești, și eu acuma-s dus.

 

Plecat-am doamnă de-a pururi învrăjbită

Deșertul de tăcere ca să-l străbat aș vrea

Dar îmi apari pe cruce ca o răstignită

Să te cobor de-acolo nu știu de voi putea.

 

Purtat de amintirile nopților asude

Mă plimb în visu-ți amurgit de dor

Tu taci, eu tac, nimic nu se aude

Și vin să ne trezească aripi de cocor.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s