Din Hades nimenea nu se trezește
Cuvântul s-a născut în carte
Și slova-n timp încă trăiește.
Timpul este orfan de tată
Și n-are data zămislirii
Cuvântul ne arată înc-o dată
Că-i făurit, din arta dăruirii
Timpul nu are menestrei
Ce să-i închine ode și laude
Cuvântul se pogoară-n duh de porumbei
Esența lui pe toți să ne inunde.
Cuvântul timp, nu are gen sau număr
Timpul cuvântului prinde să mocnească
Cuvântul și cu timpul țin același umăr
Și amândoi încearcă să trăiască.
În timp cuvântul a cunoscut erate
Cuvântu-n timp mai crește cu o clasă
Iar timpul în cuvânt a cunoscut un frate
Frăția lor în veci nu va fi arsă.